De-a lungul vieţii fiecare dintre noi cară una sau mai multe pietre spre vârful unui Deal în jurul căruia ne-am născut. Cândva erau acolo pe coama păduri falnice şi te puteai urca în orice arbore să vezi în depărtari primejdii şi oportunităţi şi mai erau şi pâraie cu apa curată, dar pădurea s-a vândut pe nimic drept cherestea şi acum ne suflă vânturile şi ne bat ploile şi ne îngroapă alunecările de teren, iar apa de baut o aducem din import pentru că a noastră au otravit-o şi secat-o cei care au scurmat Dealul după comori închipuite.
Sunt mulţi însă care ajung sus în vârful Dealului şi sau dau drumul pietrei în partea cealaltă a coamei (probabil se gândesc că sunt tineri şi puternici şi mai au timp să care şi alte pietre sau nu le-a explicat nimeni că pietrele lor au valoare doar şi prin faptul că au ajuns acolo sus în vârf!), sau se aşează pe ea şi se proclamă regi …