” Înainte, băieți, sunteți cu mine!”
Cu aceste cuvinte se avânta în eternitate pe 22 august 1917 sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu pe dealurile dintre Muncelu şi Varniţa.
Cumva, venind din gura unei fete-femei care îi conducea în luptă, cuvintele îi făceau pe soldaţi să se simtă îmbărbătaţi şi în siguranţă: Nemţii cu siguranţă nu aveau o Ecaterina Teodoroiu a lor, deci erau sortiţi pieirii din capul locului. De mâna Ecaterinei mulţi nemţi trecuseră Styx-ul spre Valhalla lor… Totul avea să fie bine pentru că în faţa lor nu era o femeie din carne şi oase, ci o zeiţă luptătoare cu ochii din flăcări şi arme din bronz venită din vremurile vechi să-şi ajute neamul românesc aflat la mare restrişte…
(sursa foto Pe aici nu se trece! (3))
O imagine despre cum trebuie să fi arătat acea zeiţă războinică vedeţi dacă zăboviţi o clipă la Tişiţa. Străjuind colţul de NordVest al intersecţiei, continuă să impresioneze trecătorii, aşa cum a făcut-o din 1931. Acum este un drum european îngrijit care face legătura spre nordul Moldovei. Atunci, în 1917, a fost un loc prin care nu s-a trecut nicicum.
(preluare post Facebook din 22 Aug 2014, https://www.facebook.com/bogdan.condurateanu/posts/552208348241654?pnref=story )